aullar
in (transitivo) Dar aullidos: los lobos aullaban a la luna. u
Verbo regular con alteraciones morfológicas.
Infinitivo: aullar
Gerundio: aullando
Participio: aullado
INDICATIVO
Presente:
aúllo
aúllas
aúlla
aullamos
aulláis
aúllan
Imperfecto:
aullaba
aullabas
aullaba
aullábamos
aullabais
aullaban
Indefinido:
aullé
aullaste
aulló
aullamos
aullasteis
aullaron
Futuro:
aullaré
aullarás
aullará
aullaremos
aullaréis
aullarán
Condicional:
aullaría
aullarías
aullaría
aullaríamos
aullaríais
aullarían
SUBJUNTIVO
Presente:
aúlle
aúlles
aúlle
aullemos
aulléis
aúllen
Imperfecto:
aullara, -ase
aullaras, -ases
aullara, -ase
aulláramos, -ásemos
aullarais, -aseis
aullaran, -asen
Futuro:
aullare
aullares
aullare
aulláremos
aullareis
aullaren
IMPERATIVO
Presente:
aúlla
aúlle
aullemos
aullad
aúllen